Cetatca

17/10/2026

Am iubit dulceața de la cazanul bunicilor toată copilăria. Apoi am renunțat la focul de lemne.
Aveam 8, poate 10 ani. Era mijlocul anilor ‘90, iar toamna însemna o singură treabă: mergeam cu bunicii să culegem mere și prune. Seara ne strângeam cu toții în jurul focului, la cazanul de cupru, și fierbeam dulceața care ne ținea de bucurie toată iarna. Pe atunci nu existau dulciurile de acum, iar borcanul din cămară era comoara casei.
Au trecut peste 30 de ani. Azi merg eu cu copiii mei, pe aceleași meleaguri, în livada bunicilor, și culegem aceleași fructe. Le păstrăm peste iarnă în camara noastră, iar o parte ajung în atelierul nostru.
Dar nostalgia nu a fost suficientă. Am studii în industria agroalimentară și am văzut în Franța cm tehnologia ne poate ajuta să facem produse mai bune: cu mai puțin zahăr, cu mai mult fruct, cu vitamine și fibre păstrate. Am înțeles atunci un lucru incomod: focul de lemne, oricât de frumos ar fi, înseamnă temperaturi mari. Iar căldura mare șterge din culoarea și din aroma fructului şi le acoperă gustul cu zahăr.
Așa că am făcut un pas pe care copilul de 8 ani nu și l-ar fi imaginat: am trecut de la cazanul de cupru la gătitul sous vide, la temperatură controlată, 50–55°C.
Rezultatul se vede în borcan:
🍓 culoare vie, cea a fructului adevărat
🍓 în medie cu 30% mai puțin zahăr
🍓 de două ori mai mult fruct, adică 140-150 g fruct/100 g de dulceaţă.
Așa s-a născut dulceața Cetatca, cu unul dintre cele mai mari conținuturi de fruct de pe piață. Păstrează tot ce era bun în amintirea mea din copilărie, dar acum o facem altfel, cu aceleași fructe din aceeași livadă.
Cetatca. Gustul copilăriei, gândit pentru azi. 🌿

16/10/2026

09/10/2026

Când am absolvit IMAPA la USAMV, nu mă gândeam că voi reveni într-o zi în juriul unui concurs al facultății. La Go Green, organizat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca am fost invitat să jurizez datorită experienţei acumulate la Cetatca. A fost o onoare sa fac parte din juriu alaturi de Valentin Mihai, Florin Pop, Smaranda Ignat și Carmen Chindriș.
Mulțumesc pentru invitație și felicitări tuturor participanților!

07/10/2026

E vremea prunelor la noi în Apuseni.
O să supăr pe multă lume, un mit va cădea…şi e ok.
Toți se laudă că fac magiunul la ceaun de cupru, 12 ore, foc de lemne.

Bunica ta nu greșea.
Știa că lictarul (aşa se zice la magiun în zona mea de Apuseni) la cazan e bun.
Știa că 12 ore la foc de lemne înseamnă muncă serioasă.
Știa gustul pe care îl știm cu toții.
Dar bunica ta nu știa ce se întâmplă cu prunele la 100°C.
Noi știm acum.
Și eu am făcut la fel, la ceaun.
Ani de zile.
Până când am pus două borcane unul lângă altul și am gustat cu adevărat.
Cel din cazan: culoare maro-închis, aromă de răsfiert.
Cel din sous vide la 55-60°C: culoare vișinie vie, aromă de prune proaspăt culese, jumătate din timpul de gătit
Același fruct. Aceeași rețetă. Alt proces. Gust diferit
________________________________________
Hai să înțelegem de ce se întâmplă asta — altfel pare magie.
La 100°C în cazan, prunele nu fierb, se distrug.
Căldura excesivă caramelizează zaharurile, oxidează pigmenții și evaporă compușii aromatici volatili — exact cei care dau gustul de fruct proaspăt.
Culoarea virează din vișiniu viu în maro-închis.
Acum vine partea care supără.
Lictarul nu are zahăr adăugat.
Niciodată.
Niciun gram.
Deci nu ai unde să ascunzi ce a distrus căldura.
Orice pierde fructul la 100°C — rămâne pierdut.
Pentru totdeauna.
În fiecare borcan.
________________________________________
Eu am făcut lictar la cazan ani de zile.
Până când l-am pus lângă un borcan gătit la 55-60°C în sous vide și am gustat fără să știu care e care.
________________________________________
Nu îți spun ce am ales.
Îți spun ce am făcut a doua zi:
Am stins focul sub cazan.
________________________________________
Cetatca face lictar din prunele din Apuseni.
Fără zahăr. Fără aditivi. Fără foc de 100°C.
Acum întrebarea incomodă.
Dacă metoda clasică distruge o parte din ce e bun în fruct — de ce continuă toată lumea să o folosească și să se laude cu ea?
Răspunsul are două părți.
Prima: pentru că povestea ceaunului vinde mai bine decât știința sous vide-ului.
„Bunica la cazan" activează nostalgia. „Temperatură controlată la 55-60°C" sună a laborator.
A doua: pentru că sous vide cere precizie, investiție și răbdare să înveți un proces nou.
E mai ușor să dai foc la lemne.
________________________________________
Eu am ales altfel.
Nu din snobism. Ci pentru că după ce ai gustat diferența, nu mai poți să ignori ce știi.
Lictarul Cetatca nu e mai bun pentru că e mai scump sau pentru că sună interesant.
E mai bun pentru că procesul îl face mai bun.
Și asta se simte din primul gust.
________________________________________
Acum întrebarea pentru tine:
Dacă ai gusta în orb (blind test)— fără să știi care e „tradițional" și care e sous vide — pe care l-ai alege?
Data viitoare când cumperi un lictar sau o dulceață și scrie „tradițional, la cazan" — ce crezi că a câștigat și ce a pierdut fructul în acel proces?
Spune-mi în comentarii. Sunt curios câți s-au gândit la asta.
Și dacă ești producător care face magiun, silvoiţă sau lictar la cazan — te aștept și pe tine.
Mai ales pe tine.

Nu vindem lictar.
Vindem convingerea că fructul merită mai mult.
www.cetatca.ro

03/10/2026

La Yard Sale, lucrurile primesc o a doua șansă.
Nu venim cu lucruri de care ne-am plictisit.
Venim cu lucruri de care sperăm să nu vă mai plictisiți niciodată. 😄
Cetatca ajunge mâine la Aventura în Cetate – Spațiile RYMA, cu borcane pline de fruct, produse artizanale și câteva dintre gusturile noastre din Apuseni.
Lictar de prune, dulceață de căpșuni cu lavandă, pere cu nucă, gutui și alte bunătăți.
Lucruri frumoase pentru care nu trebuie să-ți găsești loc în pod.
Doar în cămară. ❤️
📍 Spațiile RYMA, Cetatea Alba Carolina
📅 4 octombrie

06/09/2026

Prune cu adevarat uscate... la doar 55 C