29/11/2025
„Cine controlează hrana, controlează oamenii.”
Această afirmație este adesea atribuită lui Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA în anii ’70.
În ultimele decenii, agricultura a devenit mai mult decât o simplă activitate economică. A devenit un mijloc de influență geopolitică.
Așa cm ne spune și Stefano Liberti în „Stăpânii hranei”, cine controlează solul fertil, semințele, apa și lanțurile de aprovizionare, controlează, de fapt, suveranitatea alimentară a întregii națiuni.
Vedem acest lucru în multe zone ale lumii, unde terenurile fertile sunt cumpărate de corporații străine, iar comunitățile locale ajung dependente de importuri pentru hrana de bază.
De aici începe vulnerabilitatea: pierzi agricultura, pierzi autonomia și în final pierzi capacitatea de a decide pentru tine.
Fie că vorbim despre „land grabbing” (acapararea terenurilor de către state sau corporații străine), monopoluri asupra semințelor sau controlul lanțurilor alimentare, concluzia rămâne aceeași: suveranitatea alimentară este o formă de libertate.
Vandana Shiva, una dintre cele mai puternice voci globale pentru drepturile fermierilor, avertizează de zeci de ani că pierderea controlului asupra pământului, semințelor și apei înseamnă pierderea libertății unui popor. În viziunea ei, atunci când corporațiile controlează hrana, ele controlează viața însăși, iar comunitățile devin dependente și vulnerabile. Ea subliniază că adevărata democrație începe cu suveranitatea alimentară: dreptul oamenilor de a-și cultiva pământul și de a-și păstra semințele tradiționale.
Atunci când hrana este în mâinile altora, și deciziile sunt în mâinile altora.
, , , , , , ,