SC Prescon Vineyard SRL este succesorul societaţi Prescon Mureş SA in ceea ce priveste producţia de vin. Prescon Mureş este o societate pe acţiuni înfiinţată în anul 2003.Societatea are sediul social la Braşov şi face parte din PRESCON GROUP. Societatea deţine două ferme:Ferma pomicolă nr.4 de la Câmpeniţa(jud.Mureş),Ferma viticolă nr.10 de la Culpiu(jud.Mureş)
Ferma viticolă din Plaiul Viticol C
ulpiu aparţine Podgoriei Lechinţa.Aceasta aste un vechi centru viticol,unde pe o suprafaţă 68 ha cultivată cu viţă de vie se obţine o producţie anuală de cca.6000 kg struguri/ha.Din aceşti struguri se obţin anual cca.4000 hl vin.Sunt atât vinuri de masă care sunt comercializate în vrac,cât şi vinuri îmbuteliate care sunt comercializate ca vinuri cu denumire de origine controlată:Fetească Regală,Fetească Albă,Riesling Italian, Neuburger, şi Blazon de Lechinţa,un cupaj între Fetească Regală şi Muscat Ottonel.Se îmbuteliază şi un vin superior cu denumirea comercială de Rose. Societatea are în prezent două magazine de prezentare a vinurilor în Tg.Mureş şi unul la Câmpeniţa.
“Podgoria Lechinta“
Plaiul Viticol Culpiu
Podgorie Lechinţa cuprinde Centrele Viticole: Lechinta cu Plaiurile Vermes si Saniob; Teaca cu Plaiurile Viile Tecii si Urmenis; Bistrita , cu Plaiurile Steiniger (Viisoara) si Dumitra, toate situate in judetul Bistrita-Nasaud, la care se adauga Centrul Viticol Batos si Plaiul Viticol Culpiu , cu aproximativ 100 ha de vita de vie, din judetul Mures. Istoricul-Podgoriei Lechinta
Cultura vitei de vie în acest areal viticol este foarte veche. Practicatã, la început de cãtre daci, ea s-a dezvoltat tot mai mult în timpul stãpânirii romane, când comertul cu vin era prioritar. Mai târziu, venirea saşilor în secolele XII-XIII a impulsionat şi mai mult dezvoltrea viticulturii. Localitatea viticola din aceasta zonã, atestatã din vechi timpuri, este Teaca. In evul mediu Teaca devenise un centru viticol destul de important iar în anul 1546 aici se înfiinţeazã breasla dogarilor. Zona viticolã cu denumirea de origine Lechinţa, s-a conturat la actualele dimensiuni în perioada de înflorire a feudalismului. Lechinţa este situat în regiunea deluroasã a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei si are o altitudine în jur de 400 m. Lechinta înglobeazã oraşul Bistriţa şi este localizatã în judeţele Bistriţa-Nãsãud şi Mureş. Plaiurile viticole cele mai importante sunt: Vermes, Sâniob, Sângeorzu nou, Teaca, Urmenis, Dumitra, Viisoara, Batos, Culpiu, Sãulia si Sãrmasu. Cadrul-natural
Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea esticã dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriţei şi dealurile Mureşului), iar în partea vesticã colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinţei, Colinele Comlodului, Colinele Mãdãraşului. Aceste dealuri si coline au in general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m si versanţi moderat sau puternic înclinaţi (5°-25°). Hidrografia beneficiazã de tronsoanele celor douã importante râuri: Someşul Mare şi Mureşul. Ea este completatã de stratele acvifere freatice si de bunã calitate, intercalate. Intreaga regiune este bine aprovizionatã cu apã. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, pânã în octombrie inclusiv. Resursele heliotermice, ca si durata perioadei de vegetatie (155-159 zile) se situeaza sub valorile medii ale Regiunii Viticole din Podisul Transilvaniei.( Iernile sunt aspre -33,8 °C...-31,7 °C )
Cea mai mare parte a insusirilor fizice si chimice ale solurilor din aceasta Podgorie sunt favorabile culturii vitei de vie. Particularitatile de relief, cu numeroase amfiteatre naturale, aflate sub incidenta influentei putregaiului nobil, compenseaza factorii ecoclimatici minimali, cu numeroasele cazuri in care pietrisul apare la zi creand conditii favorabile de obtinere a unor vinuri de calitate superioara albe seci, demiseci sau demidulci, din soiurile Feteasca Alba, Pinot Gris, Feteasca Regala, Muscat Ottonel,Neuburger.
